Valori cultural-istorice Hunedorene

Valori cultural-istorice Hunedorene

Acad. Nicolae Edroiu

Cercetarea trecutului istoric al diferitelor regiuni, microzone şi localităţi ale țării s-a constituit încă mai demult într-o direcţie de investigaţie ştiinţifică în Istoriografia română. O bibliografie a istoriei locale poate fi pusă astăzi la dispoziţia cercetătorilor, a celor interesaţi în asemenea problematică, prin cumularea titlurilor respective din Bibliografia Istorică a României, ea fiind una deosebit de complexă şi de bogată.

Mai bine de un secol de preocupări în această direcţie au devenit benefice în plan istoriografic, fiind astfel salvată de la dispariţie o relativ bogată informaţie istorică şi cultural-artistică, fără de care astăzi am cunoaşte cu mult mai puţin din trecutul îndepărtat sau mai apropiat al aşezărilor umane din spaţiul românesc.

Marele istoric Nicolae Iorga, cercetător profund şi al istoriei locale, spunea undeva că fiecare loc are o istorie a lui, numai că trebuie să apleci bine urechea şi să o asculţi, şi că trebuie şi mai mare efort pentru a o înţelege. În această „acţiune istoriografică recuperatorie” au putut fi antrenaţi istorici locali, învăţători şi profesorii de istorie din şcolile primare, secundare şi liceale ale satelor şi oraşelor, care aveau o pregătire de specialitate ca urmare a studiilor superioare efectuate, dar şi autodidacţi, pasionaţi căutători ai urmelor materiale şi spirituale din trecut.

Lor le datorăm dezvoltarea mişcării istoriografice locale, precum şi acele muzee săteşti, găzduite uneori în propriile lor locuinţe, puse cu generozitate în serviciul interesului comun, unde au aşezat urmele istorice identificate în teritoriu, precum şi obiecte etnografice privitoare la ocupaţiile şi portul locuitorilor, strânse cu mult sacrificiu de aceşti pasionaţi, şi pe care le păstrau cu sfinţenie.

Citește și Considerații privind urmărirea, anchetarea și detenția profesorului Silviu Cărpinișanu: repere pentru un studiu de caz 1947-1960

Cine nu cunoaşte străduinţele lui Toader din Arbore, sau ale învăţătorului Pamfil Albu din Sălciua Apusenilor, de pe urma cărora au rezultat colecţii muzeale care se cer păstrate chiar şi în împrejurările actuale.

Prin instrumentarul tehnic de astăzi putem păstra şi difuza imaginea acestor urme materiale din trecut şi pune la dispoziţia cercetării ştiinţifice, operativ, asemenea informaţii istorice.

Publicarea de albume cuprinzând reproduceri fotografice ale acestora constituie, pe mai departe, o direcţie semnificativă a investigaţiei trecutului istoric, a culturii scrise culte și populare româneşti în genere. Avem în faţă primul volum dintr-o lucrare elaborată pe o asemenea problematică şi direcţie de cercetare, anume Călanul în imagini. Volumul I. Clădiri şi monumente istorice, datorată lui Daniel Lăcătuş (n. 1988), cu primele studii efectuate în Călanul natal şi cu studii superioare la Universitatea din Sibiu.

Legat sufletește de zona nativă, a investigat patrimoniul istoric material şi cultural local, folclorul din Călan şi împrejurimi, publicând până acum mai multe volume de autor prin care s-a impus în rândul cercetătorilor de monumente şi tradiţii locale, aducând un serviciu constant și benefic Istoriografiei şi Folcloristicii de la noi.

Citește și Despre Corneliu Coposu

A reconstituit, totodată, biografiile oamenilor mai însemnaţi ridicaţi din Călan, acestea fiind astfel introduse în circuit ştiinţific mai larg cu intenția de a dezvălui că extracția locală e adeseori o limfă vitală pentru caracterele dedicate științei și artei. Localitatea însăşi are numeroase urme ale civilizaţiilor dacică şi romană (celebrele Băi Calde), medievale şi moderne, apoi construcţiile siderurgice şi de fabrici din ultimele două secole, devenite astăzi obiectiv al arheologiei industriale.

Din trecutul medieval se păstrează aici vechile biserici din Streisângiorgiu şi din Strei, adevărate monumente ale istoriei evului mediu românesc, repere pentru românitatea intracarpatică.

Regiunea Hunedoarei şi a Haţegului sunt pline de astfel de ctitorii cneziale şi voievodale româneşti, cu pictură şi inscripţii doveditoare ale culturii medievale româneşti mature și autentic racordate la creația creștină europeană. Sunt, totodată, și edificii aparţinând epocilor modernă şi contemporană, de asemenea repertorizate acum în lucrarea lui Daniel Lăcătuş.

Îi suntem recunoscători cercetătorului-autor al volumului de faţă, pentru atașamentul și fervoarea de care dă dovadă întru promovarea identității locale și zonale, rămânând în aşteptarea elaboratelor următoare, prin care valorile cultural-istorice hunedorene şi haţegane vor fi puse în lumina tiparului şi aduse la cunoştinţa unui public mai larg.

Revista Apel la memorie (anul I – nr. 1/august 2018)R

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *