Reconstituirea unei icoane de om: Monahia Mina Hociotă (1896 – 1977)

Reconstituirea unei icoane de om: Monahia Mina Hociotă (1896 – 1977)

Mihai-Octavian Groza

Cercetători cunoscuți peisajului istoriografie sibian și nu numai, dascăli de vocație (care, prin activitățile desfășurate îm­preună cu elevii, amintesc de „domnul Trandafir” sau „Dăscălița” marilor Mihail Sadoveanu și Octavian Goga), aflați mereu în cău­tarea pietrei filosofale, soții Daniela și Dragoș Curelea ne propun de această dată, prin lucrarea Reconstituirea unei icoane de om: mo­nahia Mina Hociotă (1896-1977), o restituire integrală și onestă a vieții și activității unei eroine a celor două războaie mondiale. Nu întâmplătoare, publicarea acesteia în anul centenarului Marii Uniri îi conferă o valoare deosebită, dat fiind faptul că reconstitu­ie frânturi din lupta pentru realizarea acesteia.

Născută în Săliștea Sibiului, trecută în Vechiul Regat, maica Mina Hociotă s-a remarcat, ca sanitar, în anii celor două războaie mondiale (fiind a doua femeie ofițer, alături de Ecaterina Teodoroiu), alinând suferința soldaților români.

Decorată cu medalia „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918” și „Virtutea Ostășească”, clasa I, absolventă a Institutului Surorilor de Cari­tate „Regina Elisabeta” din București, a desfășurat un adevărat apostolat în zona Argeșului, la vremea potrivită preluând condu­cerea Mănăstirii de la Nămăiești. Nu puțini au fost cei care s-au aplecat asupra cercetării vieții și activității maicii Mina Hociotă, mai mult sau mai puțin documentați, cu mai mult sau mai puțină competență, limitându-se, însă, doar la transmiterea unor infor­mații evenimențiale, pur factologice.

Citește și Silvia POP (1937-2018): Omagiul prieteniei

Pentru prima dată, lucrarea soților Daniela și Dragoș Curelea propune o abordare diferită, bazată pe o documentație serioasă, prezentându-ne parcursul acesteia, modul în care și-a înțeles me­nirea pe pământ, emoțiile, sentimentele, trăirile încercate, precum și modul acesteia de raportare la indivizi și colectivitate de-a lungul unei vieți închinate bisericii și neamului românesc.

După detaliile tehnice, privind metodologia cercetării, volumul colegilor Daniela și Dragoș Curelea ne prezintă scurte incursiuni în istoriografia problemei, urmate de date legate de biografia maicii Mina Hociotă, de implicarea acesteia în Primul Război Mondial și în tot ceea ce a presupus activitatea monahilor sanitari, de parcursul postbelic al acesteia și de participarea la cel de-al Doilea Război Mondial, precum și de evidențierea aceste­ia cu ocazia aniversărilor Marii Uniri. După prezentarea acestor date, autorii ne propun o serie de anexe documentare, întregite, într-un mod fericit, de o serie de anexe fotografice (parte inedite).

Cercetare amplă, ce îmbină metoda narativă cu cea analitică și, pe alocuri, cu cea deductivă, lucrarea soților Daniela și Dragoș Curelea ilustrează un efort considerabil de colectare și sistematiza­re a informațiilor disipate în periodicele vremii, în paginile unor dicționare, lucrări generale sau speciale, dar mai ales de interpre­tare critică a acestora (nu este un secret pentru nimeni faptul că, de-a lungul anilor, cei care s-au oprit asupra personalității maicii Mina Hociotă au proiectat o imagine romanțată, chiar ideologizată, asupra acesteia).

Citește și Părintele Dumitru Belu, colegii și interesul Securității. Atmosfera Institutului Teologic din Sibiu în colimatorul informatorilor în anii ’60-’67

Prin parcurgerea lucrării soților Daniela și Dragoș Curelea descoperim doi istorici maturi, profunzi, stăpâni pe tot ceea ce presupune instrumentarul unei cercetări științifice de înaltă ți­nută, de care suntem convinși că vom auzi doar lucruri bune în viitor. Publicată în anul centenarului Marii Uniri, lucrarea soților Daniela și Dragoș Curelea constituie o veritabilă contribuție la cunoașterea vieții și activității unei personalități insuficient reli­efate în istoriografia românească.

Elaborată pe baza unei biblio­grafii exhaustive, cu un real talent literar, într-un limbaj accesibil publicului larg, aceasta înscrie o pagină importantă în proiectele editoriale dedicate personalităților românești implicate în Primul Război Mondial.

Revista Apel la memorie (anul I – nr. 3/aprilie 2019)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *