O Columnă a Culturii românești

O Columnă a Culturii românești

Traian Vasilcău

Neastâmpărat precum sunt, la finele anului 2008 am fost îmbrățișat de o idee. Mi se părea ușor de suportat îmbrățișarea, mi se părea că lesne aș putea la dorință să-mi iau zborul din ea. N-a fost însă voia omului, dragi colegi și lucrători pe aceeași moșie a Cuvântului românesc.

Am trecut printr-un calvar întreg, ca să ajungem până la Înălțarea acestei ctitorii, zisă de mine: Columnă a Culturii noastre. De ce calvar? Fiindcă în timp ce lucram, susținut de înțeleptul și blajinul academician Mihai Cimpoi, la acest proiect, devenit abia acum certitudine clară, vedeam numai Marea literaturii, nu și țărmul ori țărmurile ei. Găseam și invitam noi scriitori să ne urmeze și credeam că aici punem punct, dar a doua zi, a doua lună, al doilea an, și tot așa mai departe, ne convingeam că numărul celor merituoși crește și nu seacă, precum ar crede unii, mai înnorați la suflet, dintre noi. Internetul ne-a fost de ajutor, firește, dar și poșta clasică, prin intermediul căreia am trimis saci de scrisori- invitații la inițial – preconizatul

Dicționar al scriitorilor români contemporani de pretutindeni, transformat, datorită abundenței de valori, într-o ditamai Enciclopedie a talentelor Patriei care a fost și va să rămână Limba română!

Am conceput Lucrarea de față ca pe un Bun spiritual, fundamental, al Inimii, pe care trebuie să-l facem cunoscut lumii, fiindcă nu nouă ne aparține, ci Culturii unei națiuni, din care și noi izvorâm. Am căutat să depozităm, ca pe rafturile unei biblioteci, tot ce e mai de preț din Literatura română, contemporană nouă. Am gândit Lucrarea puțin altfel decât celelalte cărți, cu preocupări oarecum similare, unde la aceleași întrebări-șablon scriitorii trebuiau să răspundă.

Citește și Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni

Am renunțat la chestionar, considerând că scriitorii sunt, totuși, artiști ai Logosului (Partidul meu se cheamă Logos, vorba lui Vasile Vasilache) și nimeni nu va putea mai bine decât ei să-și povestească viața, alei cărei principale 5 trepte ar fi, după noi: Nașterea, Studiile, Activitatea, Opera și Semnele/Însemnele de Prețuire pământească. Unii dintre colegi au mai adăugat, de la sine, câte un ceva esențial, la alegere, astfel că megaproiectul s-a transformat într-un Pantheon de valori naționale, care-și povestesc propria lor viață, devenită Destin artistic, vorba lui Mihai Cimpoi, cu mult mai frumos decât le- am fi scris-o noi.

Privite aparte, aceste portrete singulare de scriitori, unele parcă de-a dreptul rupte dintr-un roman autobiografic, reflectă, ca-n oglindă, firea, caracterul, virtuțile, larghețea sufletească, excesul de sinceritate, simplitatea ori chiar dorința insistentă de a fi cât mai în umbra opiniei publice, față în față cu Dumnezeu. îDe aici și sintagma: În propria lor viziune, adăugată la titlul general: Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni. Numai portretele unora dintre autorii incluși în Lucrare au fost concepute și realizate de urmașii ori colegii acestora, puține dintre ele – au fost căutate, aflate și așezate în pagini de noi. Prin realizarea unei asemenea Lucrări am urmărit umplerea golului evident în cadrul Istoriei literaturii române și recunoașterea rolului și calității de scriitor român valoros cu reședință în lumea întreagă.

Beneficiile trebuiau să fie: Cunoașterea unui univers literar românesc și conectarea acestuia la mediul de cercetare academic și didactic de toate nivelele de predare, atât în Țară, cât și în toate zonele locuite de români, inclusiv de scriitori, cercetători și cititori pasionați de Literatura română.

Citește și Acțiunile „Cenaclul ‘87” din comuna Cârța și „Cenaclul ‘88” din Cisnădioara (Sibiu)

Bineînțeles că a trebuit să căutăm fonduri la Chișinău și la București. Bineînțeles că nu le-am găsit, decât pe ultima sută de metri ne-au întins mâinile membrii Rotary Club Chișinău, acoperind financiar unele lucrări ale etapei prepress a Enciclopediei, etapă premergătoare tiparului, fapt pentru care, respectuos, le mulțumim.

Gândurile noastre de recunoștință se îndreaptă și spre recenzenți, ale căror sfaturi și sugestii le-am considerat utile și binevenite pentru realizarea unei variante cât mai complete posibil a Enciclopediei. Bineînțeles că a trebuit să fim îngăduitori în așteptare față de unii colegi, care au un alt ritm de scriere și de expediere a portretului lor de creație, a radiografiei lor scriitoricești, decât al altor colegi. Ca prin răbdare să ajungem a fi, în timp, descoperitorii și cunoscătorii unei radiografii de ansamblu a Literaturii Române, dar și a fiecărui scriitor luat aparte, ceea ce ni se pare absolut necesar și important a remarca în acest ultim Cuvânt. Ca să nu mai spunem că multe portrete a trebuit să le re-culegem la calculator, ele fiind trimise sub formă de manuscris dactilografiat al secolului trecut.

Ne-ar fi fost mai dificilă parcurgerea acestui deceniu de căutare dacă nu eram ajutați de Uniunea Scriitorilor din România, cu mai toate filialele ei, de Uniunea Scriitorilor din Moldova, de Uniunile, Reuniunile și Asociațiile de scriitori din Ucraina, Rusia, Serbia, Elveția, Irlanda, Spania, Letonia, Canada (Asociația canadiană a scriitorilor români și Asociația scriitorilor de Limbă Română din Quebec), Suedia, SUA, Germania (Asociația scriitorilor români din Germania și Asociația scriitorilor români germani din Bavaria), Austria, Danemarca, Albania, Anglia, Israel (Asociația scriitorilor de Limbă Română din Israel și nu numai), Franța, Italia, Grecia, Bulgaria etc., astfel extinzându-se vizibil aria de acoperire geografică a Literaturii Române.

Citește și Între crepuscul şi răsărit

Majoritatea dintre colegii noștri, incluși aici, sunt de origine români, dar sunt prezenți și scriitori de altă naționalitate, care scriu și în Limba Română ori numai în Limba Română, fiind fii și fiice, nu spunem: înfiate, dar recunoscute ale ei.

Ne-a fost de ajutor informația oferită de Academia Română, de Academia de Științe a Moldovei, de Liga Scriitorilor de Limbă Română cu sediul la Cluj, de Asociația scriitorilor danubieni, de Asociația cultural-artistică Tibiscus din Uzdin (Serbia), de Asociația scriitorilor din Baia Mare, al cărui membru am și devenit, de Academia Daco-Română, de Academia româno-americană, de Academia de Științe, Literatură și Artă, de Asociația Română pentru Patrimoniu a regretatului om de cultură Artur Silvestri, de Asociația scriitorilor din Hunedoara, de Societatea scriitorilor olteni, de Societatea scriitorilor bucovineni, de Societatea scriitorilor militari, de Asociația scriitorilor creștini, de Uniunea scriitorilor europeni de Limbă Română, de Uniunea internațională a Oamenilor de Creație, de Asociația medicilor scriitori și publiciști, de Societatea scriitorilor români, de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, de Societatea scriitorilor „C. Negri”, de Societatea scriitorilor târgovișteni, de Asociația scriitorilor tulceni „Aegyssus”, de multe alte organizații, cenacluri, reviste și personalități culturale românești de pretutindeni.

Cei 1146 de scriitori reprezintă toate continentele lumii moderne; unii dintre ei nu fac parte, deocamdată, din vreo uniune profesională, alții fiind membri ai mai multor organizații de creație. Unii dintre ei au plecat deja, vorba lui Grigore Vieru, la strămoși, dar pentru noi au rămas așa cum și erau la începutul proiectului nostru: antumi, și în Lucrarea de față – la fel. N-am inclus poze, deoarece erau de diferite dimensiuni și din diferite perioade de timp, foarte șterse de vremi unele, necalitative- din punct de vedere tehnic- altele, destui scriitori considerând că adevăratul lor chip este doar cel de oameni ai Cărții și fiind categoric contra plasării fotografiei lor în volum.

Enciclopedia este departe de a fi una exhaustivă și de a conține totul despre scriitorii incluși în ea. Nici n-ar putea cuprinde vreodată nemărginirea de gânduri și fapte ale celor mai mulți dintre apostolii Scrisului nostru, a căror viață de creație este în continuă mișcare. Lucrarea noastră este doar o prezentare-reprezentare sumară, dar concludentă și purtătoare de Esență, a celor mai talentați și prolifici grădinari ai Slovei străbune.

Citește și Profesorul meu de un trimestru din clasa a VII-a – Victor Isac

Acum, când misiunea parcă ne-a fost împlinită, o vedem ca pe un act salvator, de dreptate culturală față de mulți dintre scriitorii merituoși incluși, dar încă atât de necunoscuți ori prea puțin cunoscuți în tot spațiul spiritual românesc.

Dedicăm această Lucrare, repet: Columnă a Culturii românești, Centenarului Marii Uniri. În ea, în Lucrare, se regăsesc ca-ntr-o Horă a Învierii Neamului nostru, atâția scriitori născuți în Basarabia și Bucovina, care din cauza reocupației rusești au trebuit să se refugieze în Țara istorică, pentru a supraviețui terorii roșii ce a urmat pe acele străvechi plaiuri de dor și de rod literar românesc. Am hotărât și ne-am străduit să respectăm drept an începător al includerii autorilor contemporani nouă sfârșitul anului 2008, când cei de pe această corabie a Vieții trăiau și creau. Din 2008 până în 2018 sunt 10 ani. Astfel că un deceniu din viețile noastre l-am depus și noi drept jertfă pe Altarul Unirii în Cuget și-n Simțiri a fraților noștri întru Christos și Eminescu.

Prezentul volum, cu ajutorul lui Dumnezeu, va fi urmat în anul 2020 de Antologia Poeziei românești din mileniul III. O altă Columnă lirică a poeților incluși în Enciclopedie, dar și a altor nume care vin să dea glorie, prin Harul ce li s-a dat, Divinității și Limbii Române, care ne naște, (aproape) pe toți românii,… poeți.

Prin cele două proiecte, temeinic fundamentate, care se completează, organic, unul pe celălalt, dintre care Enciclopedia o țineți deja în față, Cultura Română recapătă, de fapt, o dublă și strălucitoare Cunună!

Revista Apel la memorie (anul II – nr. 4-5/decembrie 2019)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *