Cum a fost trăită revoluția română din 1989 într-un orășel monoindustrial: Călan

Cum a fost trăită revoluția română din 1989 într-un orășel monoindustrial: Călan

Daniel Lăcătuș

Asemeni tuturor localităților monoindustriale din țară care s-au remarcat în zilele fierbinți ale revoluției din decembrie 1989, fie prin curajul muncitorilor, fie prin solidaritatea cu regimul dictatorul, nelipsit din peisaj nu a fost nici orașul Călan, fost centru siderurgic, mărit după 1949 pe seama dramelor multora dintre muncitorii deportați la muncă forțată aici, printre aceștia regăsindu-se și Traian Flămând, tatăl diplomatului și scriitorului Dinu Flămând, afectat emoțional de cele întâmplate părintelui său în copilărie: „această perioadă este marcată de absența timp de un an (1953-1954) a tatălui trimis la muncă forțată la Călan, pedepsit pentru că refuzase orice colaborare cu autoritățile comuniste.”1

Dacă în primele zile ale evenimentelor din decembrie 1989 care au dus la căderea regimului comunist, autoritățile nu ar fi prevăzut ce avea să urmeze în celelalte localități din țară, fiind surprinse de amploarea manifestărilor, după data de 21 decembrie spiritele începuse deja să se aprindă în rândul românilor și să lupte cu dârzenie fiecare pentru idealul în care credeau, unii pentru libertate, alții pentru continuitate, optând să fie solidari cu regimul comunist.

În cursul aceleași zile au avut loc adunări ale oamenilor muncii din mai multe unități și colective muncitorești din județ, adunări care, cum aflăm din Drumul Socialismului, oficiosul organizației județene a Partidului Comunist „au dat expresie vie unității de monolit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, hotărârea lor de a continua ferm construcția socialismului și a comunismului în patria noastră, de a respecta și de a apăra legile țării, valorile socialismului, cuceririle revoluționare ale poporului, condamnând cu vehemență pe cei ce au inspira și provocat evenimentele grave petrecute la Timișoara.”2

Citește și Profesorul meu de un trimestru din clasa a VII-a – Victor Isac

Tot atunci, „colectivele de furnaliști din cadrul combinatului siderurgic «Victoria» Călan s-a întrunit într-o adunare marcată de fierbinte patriotism, de condamnare fermă a încercărilor cu caracter fascist, terorist, ale elementelor dușmănoase destabilizarea situației politice și economice din țara noastră.”3 Cei adunați au decis să-și manifeste „adeziunea deplină față de conținutul cuvântării tovarășului Nicolae Ceaușescu.”4 S- au făcut apoi referiri la anii glorioși „de amplă dezvoltare și construcție socialistă”, la capacitatea de a oferi, datorită dezvoltării celor două furnale, tuturor locuitorilor „codiții optime de muncă și viață”, în fapt doar propagandă tipică publicațiilor PCR.

„Din aceste realități de necontestat au pornit cuvintele și simțămintele tuturor celor care au luat loc la adunare: Gheorghe Ignat, Pantelie Micu, Marcel Nicolau și Ionel Gruiescu.”5

Din mărturiile orale ale unora dintre locuitori rezultă că muncitorii au fost doar manevrați, acționând mai mult de teamă, decât din convingere, de altfel o zi mai târziu au solidarizat cu restul țării. În data de 22 decembrie, descrie generalul Costache Codrescu, două elicoptere neidentificate au survolat localitatea Călan și că „au fost observate doua semnale luminoase ce evoluau din direcția Călan spre Teliuc.”6 La biblioteca orășenească, din unele mărturii orale, mai multe zeci de cărți au fost arse de către persoane în stare de ebrietate. Fără certitudine, nu putem fi în totalitate de acord cu afirmațiile, însă faptul că zeci de cărți au fost parțial sau în integralitate arse a fost confirmat de mai multe persoane

Citește și Valori cultural-istorice Hunedorene

O zi mai târziu, în agitația generală, dezvăluie Aurel Pop, care-i citează pe Rîşteiu Alexandru şi Mariș Daniel în Caietele Revoluției, publicație a Institutului Revoluției Român din Decembrie 1989: „În data de 23 decembrie 1989 am fost repartizați, Rîşteiu Alexandru şi Mariș Daniel, în zona Călan, unde ne-am ocupat de organizarea activității economice şi militare din localitate. Am luat legătura cu noul primar, cu care am analizat cele mai importante probleme ale oraşului: asigurarea pazei Combinatului, asigurarea pazei digului de la Strei, asigurarea oraşului cu alimente, dublarea pazei la pompele de apă şi filtrele de la Batiz, asigurarea de baraje de control pe drumurile publice. Până în data de 06.01.1990 am fost la ordinele conducerii Comitetului Judeţean Deva, unde am raportat zilnic evenimentele din zonă.”7

Spusele acestora sunt infirmate de către Constantin Ștefănescu, fost viceprimar al localității Călan: „deşi am fost aproape permanent la sediul primăriei oraşului Călan, unde se găsea Comandamentul pentru zona oraşului Călan şi a satelor aparținătoare.”

Panica indusă de existența unor presupuși teroriști a existat și în Călan „În noaptea de 23 spre 24 decembrie s-au primit repetate apeluri la Consiliul Judeţean FSN de la Hunedoara, Hațeg, Călan şi Orăştie, prin care se cerea ajutor pentru unitățile militare şi economice, menţionându-se că sunt atacate de terorişti (…)”8 Nu s-au înregistrat victime.

Citește și Acțiunile „Cenaclul ‘87” din comuna Cârța și „Cenaclul ‘88” din Cisnădioara (Sibiu)

În evidența Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu figurează persoane care au luptat în Călan, în schimb figurează revoluționari originari din localitatea Călan, participați la evenimente în orașe ca Brașov sau Timișoara: Brătan Emilia, certificat (serie-număr): LRM-B-188, calitatea de remarcat; Costoiu Mircea, certificat (serie-număr): LRM-C-868, de asemenea având calitatea de remarcat; Chira Daniel-Puiu, certificat (serie-număr): LRE-C-36, calitatea de reținut și Filip Cristinel, certificat (serie-număr): LRE-F-17, calitatea de reținut. Din anul 2013 și Petrișor Petru Groza (nu se cunoaște în ce oraș a participat la evenimente).

Revista Apel la memorie (anul II – nr. 4-5/decembrie 2019)


1 Roxana Sicoe-Tirea, Dinu Flămând şi exercițiile de libertate, în Mișcarea literară, anul VII, nr. 3-4 (27-28), p. 2.

2 Redacția, Ripostă fermă oricăror încercări de a atenta la valorile socialismului, la integritatea, independența și suveranitatea României, în Drumul socialismului, anul XLI, nr. 9982, vieri 22 decembrie 1989, p. 1.

3 Ibidem, p. 2.

4 Ibidem.

5 Ibidem.

6 Costache Codrescu, Armata Româna in revoluția din decembrie 1989: studiu documentar, Editura militară, 1998, p. 430.

7 Aurel Pop, Principalele acțiuni ale Revoluției din Decembrie 1989 la Deva şi în județul Hunedoara, în Caietele revoluției, nr. 4 (23) /2009, pp. 38.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *